ABC VIZUAL

Idei didactice pentru lecții

3.0 Idei didactice pentru lecții

1. Recunoașterea imaginilor trucate
2. Discutați despre imaginile care manipulează  în exemple de filme 
3. Aprecierea fotografiilor de vacanță — De unde începe manipularea? 
4. Completați segmentele care lipses din  imagine
5. Schimbați sensul cu ajutorul legendei 
6. Comparați fotografiile de pe ambalaj cu produsele reale 
7. Creați un colaj cu fotografii publicitare

1. Recunoașterea imaginilor trucate

 

Temă/Obiectiv: Elevii apreciază dacă o anumită selecție de fotografii date sunt trucate. Ei trebuie să afle în ce mod și în ce moment au fost modificate imaginile: înainte, în timpul sau după ce a fost realizată fotografia. 

Nivel: Intermediar / Secundar 

Materiale: Imagini trucate pot fi găsite aici: https://www.pocket-lint.com/de-de/software/news/adobe/140252-30-beruhmte-photoshop-und-bearbeitete-bilder-aus-allen-epochen/

Desfășurarea activității: Aproximativ cinci imagini trucate și cinci imagini netrucate sunt împrăștiate pe masă sau afișate pe ecranul computerului. Întrebați-i pe elevi: 

• Care fotografii sunt trucate, care nu sunt trucate?
• Cum vă puteți da seama că fotografiile au fost modificate? 
• Fotografiile modificate au fost trucate înainte, în timpul sau după ce au fost realizate? (a se vedea tabelul de mai sus)

Fig. 10: Această trucare evidentă a imaginii arată un amestec de porc și broască. O intenție de a înșela aici nu este de presupus.

Figurile 11 și 12: Muhammad Husni Mubarak (președintele Egiptului 1981-2011) a fost plasat ulterior în fruntea grupului de persoane cu ajutorul unui program de editare a imaginilor. Se poate presupune că acest lucru a fost menit să consolideze simbolic puterea politicianului. (Sursa: articolul din The Guardian din 17.9.2010.)

Imaginile găsite pe internet pot fi distinse după cum urmează: 

• imagini care conțin o versiune înainte și una după (de exemplu, fața unei femei înainte de editarea imaginii și după editarea imaginii). 
• Imagini în care trucarea este evidentă (de exemplu, corpul unei broaște cu un cap de porc).
• Imagini în care schimbarea/modificarea nu este imediat evidentă sau doar prin intermediul informațiilor contextuale.

2. Discutați despre imaginile care manipulează  în exemple de filme 

Subiect/Obiectiv: Elevii evaluează manipularea în filme. Ei recunosc faptul că trucarea imaginilor poate afecta atât imaginile fixe, cât și cele în mișcare. 

Materiale: Exemple de filme de pe YouTube, DVD-uri din bibliotecă

Desfășurarea activității: Elevii urmăresc clipuri de film cu imagini trucate și discută posibilele efecte. 

Întrebări pentru elevi:

• În ce momente din film a fost trucată imaginea? 
• Cum vă puteți da seama că au fost modificate clipurile de film? 
• Ce urmăresc realizatorii filmului?

Exemple:

Filmul de lungmetraj „Forrest Gump”. (Regia: Robert Zemeckis. SUA 1994): Actorul Tom Hanks este montat în imagini istorice originale cu președintele american John F. Kennedy.

http://www.youtube.com/watch?v=JSEdBNslGOk

 

Fig. 13: Leonard Zelig (Woody Allen) pozează cu foștii președinți americani Calvin Coolidge (stânga) și Herbert Hoover (dreapta). (Sursa: New York, Muzeul de Artă Modernă)

 În filmul Zelig (regia: Woody Allen, SUA 1983) sunt prezentate fotografii în care actorul Woody Allen poate fi văzut alături de personalități istorice, http://www.moma.org/collection/browse_results.php?object_ id=107281

Mai multe exemple similare cu trucări de film: 

• „Trei nuci pentru Cenușăreasa”: nuca cade pe jos și devine o rochie de bal. 
• „Fahrenheit 451”: Poliția zboară prin aer cu mașini speciale de zbor.
• -„ 2012”: Pământul se rupe în bucăți și devine inundat.
• „Matrix”: Gravitația este suspendată. Luptătorii se învârt prin aer. 
• „Povestea fără sfârșit”: Bastian călărește prin aer pe spatele dragonului Falkor (efect de ecran albastru). 

Sarcină suplimentară: Elevii numesc propriile exemple de filme în care suspectează trucarea imaginii sau trucuri cinematografice și descriu criteriile de evaluare.

3. Aprecierea fotografiilor de vacanță — De unde începe manipularea? 

Subiect/obiectiv: Elevii evaluează fotografii din albumele de călătorie și propriile fotografii de vacanță. 

Nivel: Intermediar / Secundar 

Materiale: Fotografii proprii de vacanță și fotografii din albume de vacanță

Discuție: Când se poate vorbi de „manipulare”? Elevii învață că nu orice tip de modificare a imaginii poate fi echivalat cu manipularea. Depinde de intenție și de modul în care mesajul este receptat de către persoana care îl privește. În același mod, pot fi analizate și autoportretele elevilor de pe Facebook.

Desfășurarea activității:

Elevii își evaluează propriile fotografii de vacanță și discută: 

• Este deja o manipulare de a fotografia lucruri frumoase, cum ar fi plaja, apusul de soare sau tarabele din piață la destinația de vacanță sau de a îndepărta gunoiul deranjant înainte de a face fotografia? 
• Este permisă utilizarea filtrelor foto pentru a face ca marea să pară și mai albastră? 
• Este permisă utilizarea unui editor foto pentru a omite din foto o fabrică urâtă? 
• Este o diferență dacă fotografiile au fost făcute pentru un album de călătorie sau pentru  prieteni și familie? 
• Este posibil să se fotografieze realitatea fără a o manipula? 

Elevii plasează fotografiile pe care le-au adus cu ei pe o scară de la 0 la 10

Modificare admisibilă  „Aici nu mă simt înșelat”	Manipulare nepermisă „Aici mă simt înșelat”
0         1              2               3            4                5               6           7             8          9             10

 

Fig. 14 „A fost atât de frumos pe plajă” — exemple cu posibile schimbări 

1. a) Schimbare înainte de a face fotografia: O pungă de plastic este îndepărtată înainte de a face fotografia. 
2. b) Schimbare în timpul fotografierii: Se alege un detaliu al fotografiei care să lase în afară conducta de canalizare de pe plajă. — Numai o comparație cu situația de la fața locului ar face evidentă existența conductei de canalizare. 

Plaja este fotografiată în așa fel încât o fabrică este ascunsă de o umbrelă de soare. — Numai o comparație cu situația de la fața locului ar face evidentă existența fabricii. 

În timpul fotografierii, se folosește un filtru care face ca marea să strălucească intens. — Verificarea este dificilă, deoarece chiar și la fața locului efectul de culoare variază, în funcție de vreme și de condițiile de lumină. 

1. c) Schimbare după realizarea fotografiei:  În programul de editare a imaginii, culorile sunt intensificate (creșterea saturației). Este dificil de verificat, deoarece chiar și la fața locului efectul de culoare variază, în funcție de vreme și de condițiile de iluminare.

În programul de editare a imaginii, se îndepărtează o fabrică de pe fotografia de plajă (de exemplu, cu ștampila de copiere din Adobe Photoshop). — Numai o comparație cu situația de la fața locului ar face evidentă existența fabricii.

Fotografiile persoanele

Fotografiile portret de pe platformele rețelelor de socializare și fotografiile din aplicații sunt evaluate în mod similar cu cele de mai sus. Diferitele clasificări sunt justificate și discutate în ceea ce privește diferențele și asemănările. 

Următoarele aspecte pot fi analizate: 

• O persoană folosește o fotografie care este alb-negru și are un contrast ridicat (pentru a minimiza imperfecțiunile pielii). 
• O persoană folosește o fotografie care a fost făcută cu 5 ani în urmă. 
• O persoană folosește o poză în care este foarte machiată. 
• O persoană folosește o fotografie cu machiaj peste o cicatrice. 
• O persoană folosește o fotografie în care o cicatrice a fost îndepărtată cu ajutorul unui program de editare a imaginii (de exemplu, cu ștampila de copiere Adobe Photoshop).
• O persoană a ales o imagine care reprezintă o persoană complet diferită. 

Are vreo importanță dacă fotografiile au fost folosite ca imagine de profil sau pentru o aplicație?

4. Completați segmentele care lipses din  imagine

Subiect/Obiectiv: Elevii recunosc faptul că prin decuparea unur element din  imagine se pierde informația. Atunci când cei care privesc imaginea își imaginează acest context pierdut, pot exista versiuni foarte diferite de „citire/interpretare” a fotografiei. Adesea, oamenii recurg la idei stereotipe. 

Nivel: inferior/nivel intermediar/(nivel secundar) 

Materiale: Decupări de imagini, hârtie albă, acuarele, creioane colorate cu ceară etc. Aparat foto, dacă este necesar.

Desfășurarea activității: Elevii primesc decupaje de imagini din reviste și ziare. Aceștia desenează sau pictează elemente care, după părerea lor, ar putea fi văzute pe restul imaginii. Versiunile finalizate sunt apoi comparate cu originalul. Ca o alternativă la decupările de imagini din reviste, elevii pot edita reciproc imagini pe care le-au fotografiat ei înșiși. În acest scop, ei fotografiază vederi din spații publice (în piața localității, la gară etc.). Ei tipăresc fotografiile și extrag o parte a imaginii. Colegii lor completeaza apoi restul imaginii, așa cum s-a descris mai sus.

5. Schimbați sensul cu ajutorul legendei 

Subiect/obiectiv: Elevii experimentează efectele legendei. Ei sunt sensibilizați asupra faptului, că semnificația imaginii poate fi schimbată printr-o legendă adecvată. 

Nivel: (intermediar) / secundar 

Materiale: Diverse ziare și reviste actuale. Exemple de imagini selectate din ziare și reviste. Legendele sunt eliminate.

Desfășurarea activității: 

Pentru început, elevii caută imagini cu subtitrări într-un ziar curent. Exemplele găsite sunt discutate:

• În ce măsură se potrivesc legendele cu imaginile? 
• La ce elemente ale imaginii se referă legendele? 
• În ce măsură imaginea se potrivește cu articolul? Este o imagine reală sau o imagine simbolică?
• În ce măsură semnificația imaginii este modificată de legenda anexată?

 La a doua etapă, elevii primesc 1-3 imagini din alte reviste/ziare, cu sarcina de a plasa sub ele legende adecvate. Apoi, ei compară legendele și discută efectul acestora folosind întrebările de mai sus.

 Exemplu: 

Fig 15. În sfârșit, vacanță! Coasta de litoral din sudul Franței atrage anul acesta mii de turiști din nord, dornici de soare.

Fig. 16 Marea Mediterană în sudul Franței: frumoasă, dar în pericol

6. Comparați fotografiile de pe ambalaj cu produsele reale 

Subiect/obiectiv: Elevii evaluează fotografiile produselor de pe ambalaj și le compară cu aspectul real al lor. În acest fel, ei își sensibilizează percepția pentru mesajele vizuale din publicitatea produselor. Ei examinează în mod critic discrepanțele dintre promisiunile vizuale ale produselor și realitate. 

Nivel: Intermediar / Secundar 

Materiale: Diverse produse alimentare, cum ar fi iaurt, muesli, biscuiți etc. Aparate foto sau telefoane mobile proprii

 Desfășurarea activității: Pentru început, elevii evaluează ambalajul alimentelor pe care le-au adus cu ei:

• În ce măsură îmi place fotografia produsului de pe ambalaj? 
• La ce mă uit atunci când cumpăr produse dintr-un magazin? 
• În ce măsură imaginea sau textul de pe ambalaj îmi influențează decizia de cumpărare? 

Ca o introducere, poate fi vizionat și un film pe YouTube cu exemple de fotografii de ambalaje: „Werbung gegen Realität” http://de.youtube.com/watch?v=a5hQKFzcvGU.

Elevii caută fotografii de ambalaj trucat. Ei fac o fotografie a produselor alimentare și compară fotografia cu cea de pe ambalaj. Sarcina este potrivită și ca tema pentru acasă: elevii fac o fotografie a  ambalajului și a alimentelor și aduc fotografiile la școală.

7. Creați un colaj cu fotografii publicitare

Temă/obiectiv: Elevii creează colaje din fotografii publicitare și le adaugă propriile elemente, alte detalii din imagine, bule de vorbire etc. În acest fel, ei învață despre modalitățile de modificare a mesajelor din imagini prin adăugarea de noi elemente. Această practică se mai numește și „adbusting” (de la advertisement și to bust). 

Nivel: Intermediar / Secundar 

Materiale: Reviste cu reclame, foarfece, lipici, pixuri colorate, hârtie albă pentru bule de vorbire.

Desfășurarea activității: Elevii colectează reclame din diferite reviste. Folosind fotografiile publicitare, ei își concep în mod creativ propriul afiș publicitar, combinând imagini din diferite reclame tipărite și, eventual, introducând bule de vorbire. Anunțurile publicitare pot fi pictate cu pixuri colorate, sau pot fi desenate elemente noi. În acest fel, elevii dau un nou sens mesajului publicitar original. Se pot folosi, de asemenea, reclame online. Acestea pot fi modificate și distorsionate digital pe calculator, de exemplu cu Adobe Photoshop.

Anexa

 Criterii de recunoaștere a trucării imaginii

 Adesea nu este posibil să se recunoască modificările ulterioare ale imaginii. Cu toate acestea, există câțiva indicatori: 

1) Prelucrare necorespunzătoare: Combinații prost realizate (de exemplu, marginile unui cap sunt prost decupate sau expuse, diferite părți ale imaginii au o claritate, o colorare, o granulație etc. diferită, umbrele nu se potrivesc, suprapunerile nu se potrivesc).

 2) Elementele identice ale imaginii se repetă: Elementele recurente ale imaginii sunt create cu ajutorul „instrumentului de ștampilare” din programele de editare digitală a imaginilor, elementele imaginii sunt copiate și lipite din nou  

3) Elementele imaginii apar de două sau mai multe ori în variații: Oamenii sunt văzuți de două ori în poziții diferite: un indiciu că două imagini similare au fost combinate 

4) Contextul imaginii (de exemplu, o revistă satirică sau „site-uri de distracție” pe internet) Într-o revistă satirică (de exemplu, Titanic) sau pe un site cu teme de distracție, manipularea imaginii este deosebit de probabilă. 

5) Versiuni diferite: Există diferite versiuni ale unei imagini în circulație (de exemplu, pe internet se pot găsi alte versiuni). Notă: Google Image Search poate fi utilizat pentru a verifica imaginile pentru diferite locații și variante.