Exemple de sarcini și întrebări pentru analiza imaginilor la lecțiile de istorie și educație politică

1.1  Analiza fotografiilor (Exempu 1/ Exemplu 2)
1.2  Analiza picturilor de domnitori și suverani (Exempu 1/ Exemplu 2)
1.3  Analiza caricaturilor (Exempu 1/ Exemplu 2)

Exemple de sarcini și întrebări pentru analiza imaginilor la lecțiile de istorie și educație politică

Conceptul acestui compartiment: acesta include sarcini de evaluare pentru analiza imaginilor la lecțiile de istorie și educație politică, o predare orientată spre formarea de competențe.

Orice sarcină constă dintr-un șablon cu sarcini, care poate fi prezentat elevilor. Deoarece exemplele se referă, în primul rând, la „diagnosticul” competențelor, și nu la testarea cunoștințelor. Elevilor li se prezintă, într-o casetă informativă, informație succindă despre imagine, de asemenea, tot aici sunt incluse și sarcinile pe care trebuie să le realizeze. În comentariul didactic ce urmează, există referiri la nivelul școlar recomandat (care poate fi totuși variat, în funcție de nivelul clasei) și la subcompetențele care sunt examinate.

Analiza imaginilor se poate efectua la diferite niveluri.

Lucrul cu imaginile la un nivel de bază se caracterizează prin abilități simple de examinare a imaginilor, care sunt, de obicei, învățate în corespundere cu principiul „arată și repetă”.

Un nivel intermediar se caracterizează prin cunoașterea metodelor convenționale de bază (de exemplu: procedând conform întrebărilor C ale lui Laswell).

La un nivel superior, elevii ar trebui să fie capabili să se abată de la schemele convenționale de analiză a imaginii, să întocmească întrebări specifice, adaptate la situația istorică. Acest nivel poate fi realizat de către elevii din clasele mai mari.

Tabelul 1: Niveluri de competență în lucrul cu imagini

Nivel de bază

Recunoașterea istoricității unei imagini fără o contextualizare mai precisă în funcție de cronologie. O grilă de întrebări pentru acest nivel ar putea fi:

Ce vezi?
Cine a realizat imaginea?
Ce scop a avut imaginea?
Care pare a fi cel mai important lucru din imagine?
Ce știți despre ceea ce este reprezentat sau ce presupuneți?
Ce întrebări vă apar atunci când priviți imaginea?

Nivel mediu

Abilitatea de a plasa imaginea în context istoric.

Formarea de modele și scheme simple de analiză și interpretare, lucru independent în conformitate cu instrucțiuni / orientări.

Aplicarea metodei de analiză la alte imagini. Transferul constatărilor la alte exemple.
Analiza imaginilor urmează, în linii mari, formula Laswell (Cei 5 C):

CINE (autorul, ilustratorul, artistul, clientul) spune

CE (conținutul)

CUI (destinatarii, grupurile țintă) în

CARE canal (mediul de publicare) cu

CE efect (efectul imaginii, reacții, aprobare, dezaprobare).

Nivel superior

Situarea imaginii în cadrul contextului social, politic și cultural al perioadei istorice.
Capacitatea de a modifica schemele de analiză a imaginii, de a schimba întrebările sau de a le acorda o pondere diferită.
Analiză din proprie inițiativă, în cadrul unor perspective selectate de sine stătător și a unor întrebări elaborate în mod independent.

Fotografia

Christoph Kühberger

Fotografiile reprezintă o sursă distinctă de imagini pentru reconstituirea trecutului de la mijlocul secolului al XIX-lea încoace. Deși, inițial, se recurgea foarte rar la fotografi, doar pentru evenimente speciale, totuși mai trârziu s-au dezvoltat într-o formă rapidă metode de fotografie, care au permis nu numai presei și politicii să fie prezente în mod vizual, ci și maselor. Prin urmare, contextul de utilizare a fotografiei trebuie să fie întotdeauna luat în considerare atunci când se analizează o fotografie dintr-o perspectivă critică a sursei. În timp ce fotografiile din presă, uneori, au avut și mai posedă un caracter documentar, în decursul secolului XX, acestea au „alunecat” din ce în ce mai mult în direcția divertismentului sau a voyeurismului. Național-socialismul și utilizarea fotografiilor sale reprezintă unul dintre cele mai cunoscute exemple ale modului în care politica poate fi stilizată și pusă în scenă în mod vizual (fotografii de propagandă). Pentru domeniul istoriei cotidiene însă, prezintă un interes deosebit acele fotografii de mic format, care au fost realizate în mediul privat de clase sociale foarte diferite, începând cu anii 1920 și din ce în ce mai mult în anii de după cel de-al Doilea Război Mondial. Ele oferă o multitudine de perspective absolut inedite asupra condițiilor de viață ale oamenilor. Astfel, sunt surprinse noi spații de locuit (de exemplu, spații de agrement și de recreere, practici de viață), momente cotidiene (bunăoară, îmbrăcămintea/moda, activități fizice, cultura fizică, tehnologia în gospodărie, coeziunea familială). Albumele de familie, în special, citite ca narațiuni biografice individuale, reprezintă o sursă interesantă, actuală și autobiografică, care poate fi plasată undeva între jurnale, memorii și interviuri privind istoria vieții. Cu toate acestea, fotografiile nu sunt simple elemente media. Deși, la prima vedere, ele sugerează că reprezintă realitatea, trebuie să fim conștienți de faptul că acestea documentează doar o secvență și un aspect al realității, care, de obicei, a fost selectat sau chiar pus în scenă. Intențiile fotografiilor pot fi multiple. Gândiți-vă doar la fotografiile de vacanță, ce reprezintă numai momentele frumoase. Astfel, analiza critică a fotografiilor se referă, în primul rând, la perceperea, la prelucrarea informației vizuale și la contextualizarea acesteia.

Fig. 1: Aspecte -cheie pentru analiza fotografiilor

(M. Sauer)

Analiza critică a sursei fotografice ar trebui să acorde o atenție deosebită aspectelor complexe (Fig. 1), chiar dacă acest lucru nu este posibil în multe cazuri (de exemplu, din cauza lipsei de informații suplimentare). Cu toate acestea, elevii ar trebui să posede o abordare critică față de acest mediu, în special, pentru a cunoaște limitele acestuia. De exemplu, ca și în cazul tuturor imaginilor din trecut, va fi important ca elevii să poată face distincție între două niveluri de receptare: Spectator în prezent / Spectator din epoca de proveniență.

COMPETENȚA		POSIBILE SARCINI
	Competența istorică a întrebărilor	Ce întrebări ai dori să-i adresezi fotografului?
		Ce întrebări istorice ar putea fi elucidate cu ajutorul fotografiei?
	Competența metodologică	Pe ce se bazează fotografia? Cum se realizează acest lucru?
		Ce mesaj transmite imaginea?
		Ce indicii permit să aflăm când a fost făcută fotografia?
		Ce ne poate dezvălui fotografia despre timpul reprezentat?
		Ce s-a întâmplat / s-ar fi putut întâmpla înainte? Ce s-a întâmplat după?
		Există vreun indiciu cu privire la scopul pentru care a fost realizată fotografia?
	Competență istorică	Care este perspectiva fotografului asupra evenimentului? Este el/ea implicat(ă)?
		Ce perspectivă (de sus, de jos, normală) folosește camera? Ce efect are acest lucru asupra a ceea ce se arată?
	Competență în materie de orientare istorică	Se poate face o conexiune între ceea ce este arătat și prezentul nostru?
		Cum te afectează personal această fotografie? Cum îi poate influența pe alți oameni?

EXEMPLU: Revoluția industrială

Numele elevului/elevei: ………………………………………………………………………….. Clasa: ……..

Subiect: Reconstituirea vieții de zi cu zi din fotografii istorice

Titlul: Revoluția industirală

Clasele: a VII-a și a VIII-a.

O locuință a muncitorilor din Berlin în 1907Foaia de lucru

Răspundeți la următoarele întrebări:

(a) Încercați să determinați cu ce scop a fost folosită această cameră.

Găsiți,cel puțin, trei detalii din imagine, care oferă indicii cu privire la rolul acestei încăperi.

(b) Doar una dintre cele patru afirmații poate fi dedusă din fotografie (fără informații suplimentare). Bifați afirmația corectă:

Locuințele muncitorilor se aflau în apropierea fabricilor.
Tatăl este șomer, pentru că stă acasă.
Acest spațiu era utilizat pentru multiple necesități din viața familiei.
Locuințele muncitorilor erau murdare

(c) Descrieți condițiile de trai ale acestei familii de muncitori cu ajutorul fotografiei, în cel puțin 40-50 de cuvinte. Ați putea începe astfel: „Fotografia indică o cameră. În ea se află … persoane. ..

Sugestii pentru profesori:

recomandare pentru nivelul (nivelurile) școlar(e): clasele a 7- 8;
referiri la cunoștințele necesare: viața de zi cu zi a muncitorilor la începutul secolului XX.

Următoarele variante de răspuns sunt doar exemplare; multe alte variante pot fi considerate, de asemenea, corecte:

(a) Mâncarea (masă, veselă), prepararea hranei (aragaz, oale, vase), mobilier, locuința (varietate de persoane și obiecte, rufe), lucru (mașină de cusut, unelte), îngrijirea copiilor (cărucior, copii) …

b) Doar cea de-a treia afirmație (Această odaie a fost folosită pentru mai multe domenii ale vieții.) poate fi dedusă din fotografie. Celelalte afirmații se bazează pe presupuneri sau pe prejudecăți.
c) Fotografia prezintă o odaie. În ea se află șapte persoane. Bărbatul și cei patru copii stau în picioare și privesc în mod rigid în obiectivul camerei. Odaia este folosită pentru mai multe activități. Unul dintre copii este așezat într-un leagăn. Femeia stă la o masă și coase la mașina de cusut. Pe aragaz se află vase. Deasupra sunt atârnate rufe la uscat. În fața aragazului, pe o masă joasă, sunt farfurii cu resturi de mâncare. În fața ferestrei, este agățată o perdea. Pe marginea din dreapta, se poate vedea un leagăn sau un coșuleț. Este o încăpere foarte strâmtă.

Exemplul: 11 septembrie 2001 Foaia de lucru

Numele elevului / elevei: ………………………………………………………………………….. Clasa: ……..

Tema: Fotografia ca sursa istorica

Titlul: 11 September 2001

Clasa a VIII- a.

Răspundeți la următoarele sarcini::

Descrie ce poți vedea aici în cel puțin 40 de cuvinte. Poți începe astfel: În primul plan al imaginii văd ….

Prăbușirea World Trade Center, New York 11.9.2001

preluat din: Salzburger Nachrichten din 12 septembrie 2001

b) Bifați informația pe care o puteți prelua direct din fotografie:

Oamenii fug, deoarece le este frică că un alt avion va lovi o alta clădire.
Un nor de praf uriaș, o aparență amenințătoare, se apropie.
World Trade Center se prăbușește, după ce un avion se lovește de cele două turnuri.
Teroriștii îi prigonesc pe acești oameni.

c) De ce anume această fotografie a fost publicată cel mai des în presa americană după 11 septembrie 2001? Argumentați-vă opinia, în limita a 20-40 de cuvinte.

Sugestii pentru profesori:

recomandare pentru nivelul (nivelurile) școlar(e): VIII;
referiri la cunoștințele de lucru necesare: a se vedea cunoștințele de lucru pentru elevi .

Următoarele variante de răspuns sunt doar exemple; multe alte variante pot fi considerate corecte:

a) În primul plan al fotografiei, văd mulți oameni, care se grăbesc în direcția celui care îi privește. Unii privesc în jur și sunt speriați de norul imens de praf, ce se apropie spre ei din fundal. Văd o femeie care aleargă, un bărbat cu o geantă de sport, bărbați care aleargă în fața unor mașini prăfuite.
b) Bifați informațiile pe care le puteți obține din fotografie:

(Doar informația că un nor imens de praf, ce are un aspect amenințător, se deplasează spre ei, poate fi preluată direct din fotografie).

c) Un nor de praf se rostogolește între zgârie-nori, iar oamenii din prim-plan fug de el. Astfel, amenințarea este foarte clară, vizibilă. Se pot vedea în mod deslușit oamenii — victimele au o înfățișare și nu sunt anonime.

Autor: Sabine Hofmann

Analiza picturilor de domnitori și suverani

Începând cu perioada Renașterii, în Europa s-a dezvoltat o formă specială de redare a picturii suveranului. Antichitatea a preferat sculpturile sau busturile cu dimensiune naturală, iar în Evul Mediu reprezentarea potentaților seculari era într-un context sacru, de exemplu, în calitate de binefăcători. Domnitorii se lăsau pictați pentru a trimite tablourile în propriile țări, pentru a-și intimida adversarii, pentru a susține o cerere în căsătorie sau pentru a-și afirma pretenția de reflectare genealogică. Acest tip de imagini era departe de a fi o înfățișare fidelă, însă încerca să–i pună pe domnitori într-o lumină potrivită. Ea corespundea dorinței de autoreprezentare și autodramatizare, ghidată de nevoia de reprezentare pentru publicul de atunci, dar și pentru posteritate. Un portret al unui suveran nu este, prin urmare, o mărturie concretă a persoanei reprezentate. Nu ne arată cum era ea cu adevărat, ci, mai degrabă, cum dorea să fie văzută, și anume ca cea mai înaltă autoritate a unei comunități politice. Tabloul mai mare decât natura al lui Ludovic al XIV-lea, realizat de pictorul curții franceze Hyacinthe Rigaud (1659-1743), poate fi considerat expresia perfectă a acestei forme de reprezentare *link*. Astfel, portretele suveranilor constituie expresia unei anumite viziuni despre guvernare, în care se oglindesc ideile, dorințele, concepțiile și programele de guvernare, fiind chiar un instrument al guvernării. Din acest punct de vedere, ele sunt deosebit de productive ca sursă a unei revendicări de legitimare a puterii, care diferă foarte mult în epocile respective.

Picturi de domnitor la lecțiile de istorie

Suveranilor le placea să fie înfățișați, portretizați, să fie transformați în statui și să aibă chipul lor imprimat pe monede. Elevii se întâlnesc, adesea, cu aceste imagini în manualele școlare sau în alte mijloace didactice ca simple ilustrații. Orizontul lor de înțelegere este, în consecință, o percepere simplistă de tip unu la unu: „Ce vezi în imagine? ” „Pe Napoleon, așa cum arăta”. Iată cum s-ar putea desfășura o conversație obișnuită între profesor și elev. Depășirea credinței în realitatea imaginilor și formarea unei abordări critice, care să pună la îndoială, reprezintă, în cele din urmă, un obiectiv metodologic important al predării moderne a istoriei. Deconstrucția detaliată a picturilor istorice pune la îndoială „citirea” superficială a imanginilor și demonstrează că ideile noastre despre figurile istorice nu sunt obiective, ci improvizate, ghidate și construite.

Cum pot fi „citite” corect astfel de imagini?

Pentru a le da elevilor o îndrumare cuprinzătoare în abordarea unor astfel de picturi și pentru a le oferi profesorilor un set de instrumente de „diagnostic” clar, este necesar ca activitatea să se împartă în etape scurte de analiză și de interpretare a imaginilor.

Competența	Sarcini	Finalități (ce așteptăm de la elevi)
Competența metodologicăPasul 1: Descrieți imaginea	Cine sau ce este reprezentat? Ce persoane, obiecte sau scene vedeți? Din ce elemente este alcătuită imaginea? Cum este construită imaginea? Ce se află în centru? Ce mai este reprezentat?	Definiția persoanei. Descrierea feței, a posturii, a îmbrăcămintei. Diferențierea între planul centru și fundal. Recunoașterea simbolurilor puterii, a insignelor puterii. Recunoașterea obiectelor însoțitoare din fundalul imaginii.

Competența		Sarcini	Finalități (ce așteptăm de la elevi)
	Competența metodologică / Pasul 2: Analiza reprezentării	Din ce perioadă provine imaginea? Reprezentarea indică perioada din care provine? Cunoștea pictorul persoana reprezentată? Pictorul și persoana reprezentată au trăit în același timp? Care este intervalul de timp dintre momentul în care a fost creată lucrarea și momentul reprezentat? Este reprezentarea realistă, transfiguratoare sau falsificatoare? Cui se adresează imaginea? Cine ar fi putut să comande lucrarea?	Clasifică cronologic. Iau în considerare contemporanietatea sau distanța de timp dintre producerea imaginii și persoana reprezentată? Iau în considerare întrebările comandantului?
	Competențe metodologice / Pasul 3: Elaborarea semnificației reprezentării	Ce mesaj transmite această imagine? Care a fost scopul acestei reprezentări, la ce a servit?	Identifică scopul și semnificația. Elaborează presupuneri întemeiate în privința acesteia.
	Competența metodologică / Pasul 4 (opțional): Comparație cu alte reprezentări ale aceleiași persoane	Ce asemănări și ce diferențe pot fi identificate? Ce se subliniază, ce se arată sau ce nu se indică în reprezentare?	Formulează diferențele și punctele comune.

Exemplu: Maria Theresia

Numele elevului / elevei: ………………………………………………………………………….. Clasa: ……..

Tema: Deconstruirea tablourilor suveranilor din istorie

Titel: Analiza și interpretarea portretului unui domnitor austriac în secolul al XVIII-lea

Clasa: a VII- a.

Rezolvați următoarele sarcini::

a) Marcați elementele pe care le puteți găsi în imagine:

Un glob

Coroane

Diademă de briliant (= podoabă pe Colier

Pelerină din catifea și brocart Rochie de mătase

Persoană în picioare Verighetă

Dantelă Sceptru

Scaun de tron Draperie

Foaia de lucru

Martin van Meytens: Maria Theresia, 1759

Subliniază trei elemente care arată clar că este vorba de o împărăteasă.
Subliniază trei cuvinte care caracterizează expresia feței:

amabil furios amuzant trist

agresiv rău serios decisiv

Bifează întrebările care sunt deosebit de importante pentru a studia imaginea unui portret de domnitor și răspundeți la una dintre ele:

1. Pictorul și persoana reprezentată au trăit în același timp? Când?
2. Cui se adresează această imagine?
3. Cine a dat comandă de a realiza acest tablou?
4. Care a fost scopul reprezentării?
5. Pentru ce a fost utilizată imaginea?

f) Mai jos puteți vedea un al doilea portret, care o înfățișează de asemenea pe Maria Therezia. Comparați cele două imagini și completați propozițiile.

Maria Theresia im Kreise ihrer Kinder, Gemälde um 1754

Sugestii pentru profesori:

Recomandare pentru nivelul (nivelurile) școlar(e): clasa a 7-a.
Referire la cunoștințele de lucru necesare: reforma austriacă absolutismul în secolul al XVIII-lea

Următoarele variante de răspuns sunt doar exemple — multe alte variante pot fi considerate corecte:

(a) A găsi:

Coroane — Mantie de catifea și brocart — Rochie de mătase — Dantelă — Sceptru — Scaun de tron — Cortină Nu se poate găsi: Globul — Colier — Persoană în picioare — Verighetă

b) coroane — sceptru — scaunul tronului
c) prietenos — serios — hotărât
d) 1. Da. Maria Tereza a domnit între 1740-1780. Martin von Meytens a trăit între 1695-1770. Ambii au trăit în secolul al XVIII-lea.
Tabloul este adresat membrilor Academiei, studenților și vizitatorilor Academiei.
Meytens a pictat tabloul în același an în care a devenit și rector al Academiei. Cel care l-a însărcinat ar fi putut fi Academia sau Maria Tereza însăși.
Maria Tereza trebuie să fie prezentată ca o mamă a țării prietenoasă, dar și plină de afirmare și capabilă să exercite puterea.
Tabloul a fost afișat în sala de consiliu a Academiei. În acest fel, Academia și-a arătat recunoștința față de Maria Tereza ca patroană a artelor.
e) În primul tablou, împărăteasa/pictorul dorește înainte de toate să arate că este demnă și capabilă să exercite puterea și să conducă Austria. În cea de-a doua imagine, împărăteasa/pictorul vrea să arate mai ales că este mamă și că are o familie, adică că este o persoană bună și iubitoare. Ea oferă o mică dezvăluire a vieții ei private (la fel ca membrii familiei regale din zilele noastre) pentru a se prezenta ca ființă umană și ca mama poporului ei.

Exemplu: George Washington în Capitol

Numele elevului / elevei: ………………………………………………………………………….. Clasa: ……..

Tema: Analiza reprezentărilor alegorice

Clasa: a X-a și a XI-a.

Foaia de lucru

Constantino Brumidi: „Apoteoza lui Washington” (detaliu), Washington D.C. (Capitoliul) 1865

Răspundeți la următoarele sarcini::

Descrieți scena reprezentată în 30-50 de cuvinte.
Din ce detalii ale imaginii este evident că Washington trebuie să fie prezentat ca fiind Dumnezeu? Numiți cel puțin trei detalii.
George Washington este prezentat în funcția sa de președinte sau de general? Justificați-vă aprecierea în cuvinte-cheie.
Explicați, în 30-50 de cuvinte, ce spune această formă de reprezentare (devenind Dumnezeu) despre semnificația lui George Washington pentru SUA și istoria sa.

Note pentru profesori:

recomandare pentru nivelul (nivelurile) școlar(e): clasele a X-a și a XI-a.
referințe privind cunoștințele de lucru necesare: Războiul de independență american, cunoștințe legate de imagine (cunoștințe de lucru pentru elevi), cunoașterea genului (pictură alegorică).
competențe: Competență de de-construcție, competență metodologică legată de politică.
orizont de așteptări (următoarele variante de răspuns sunt doar exemple — multe alte variante pot fi considerate corecte):

(a) În centru se află soarele strălucitor, în jurul lui o fâșie de nori pe care dansează 13 femei. Cel mai aproape de soare și pe un curcubeu stă un bărbat (Washington) cu o sabie în mână, înconjurat de două zeițe. Marginea imaginii este tăiată (alte scene?).

b) — Scenă cerească (nori, soare, curcubeu)

— 13 femei în rol de „îngeri” cu bannerul „e pluribus unum”.

— Washington este singura figură care privește direct la spectator, este dansată în jurul lui

— Postura maiestuoasă, „divină” a lui Washington

— Zeița Victoriei și Zeița Libertății așezate lângă Washington

c) Ambele răspunsuri sunt posibile, deoarece cele două simboluri ale puterii, uniforma și sabia (ca simboluri ale puterii militare) pot reprezenta ambele funcții. Cartea arată mai degrabă spre politician (educație, lege, înțelepciune…).
d) Washington, eroul național al SUA, se afla în centrul istoriei SUA ca „eliberator” militar al SUA (cf. Zeița Victoriei și Zeița Libertății) și acum era probabil venerat aproape religios. Prin ridicarea sa la rangul de zeu, urma să fie făcut „nemuritor”. Probabil că ar fi trebuit să vegheze asupra SUA.

Autor: Heinrich Ammerer

Analiza caricaturilor (istorice)

Elfriede Windischbauer

Caricaturile apreciază și iau poziție, oferă interpretări ascuțite, critice sau tendențioase despre oameni, evenimente politice și condiții sociale — ele nu pretind a fi obiective sau factuale. Dimpotrivă, exagerarea și supradimensionarea, ridiculizarea și comicul sunt dispozitive stilistice specifice caricaturii. Deoarece caricaturile au fost și sunt folosite ca instrumente de dezbatere politică populară, perioadele de revoltă și de criză, cum ar fi Revoluția Franceză, sunt, de obicei, și perioadele în care mediul caricaturii înflorește.

Astfel, caricaturile sunt, prin natura lor, ancorate în timpul respectiv și se referă la discursuri, persoane și evenimente contemporane actuale și se folosesc de simbolistica contemporană.

Prin urmare, analiza și interpretarea caricaturilor (istorice) poate fi o sarcină foarte dificilă. Pentru a le oferi elevilor o șansă echitabilă de a arăta ce competențe au dobândit în abordarea caricaturilor în contextul analizei acestora, trebuie avute în vedere câteva condiții prealabile:

1) Contextul istoric — adică evenimentele, problemele și actorii menționați în caricatură, trebuie să fie cunoscut. O sarcină axată pe competențe trebuie formulată astfel încât să NU solicite în primul rând cunoștințele istorice care stau la baza analizei și interpretării. În cazul în care lipsesc cunoștințele de lucru necesare, acestea pot fi furnizate de către învățător într-o scurtă casetă de informații.

2) Mijloacele de caricatură — de exemplu, exagerarea, unilateralitatea, părtinitatea — trebuie să fie cunoscute, adică trebuie să fi fost analizate anterior în clasă.

3) Semnele și simbolurile legate de epocă trebuie să fie cunoscute. Dacă caricatura prezintă simboluri necunoscute, unele sarcini nu pot fi rezolvate în mod satisfăcător. Și în acest caz — totuși, într-o măsură limitată- informațiile pot fi furnizate.

Exemple de formate de evaluare orientate pe competență în lucru cu caricaturile:

Următoarea prezentare generală enumeră o serie de posibilități pentru modele de sarcini.

Competențe		Sarcini	Finalități (ce așteptam de la elevi)
	Competența de a formula întrebări istorice	Ce întrebări ați dori să îi adresați caricaturistului? Scrieți cel puțin două. Ce întrebări vă vin în minte atunci când priviți această caricatură? Scrieți cel puțin trei..	Întrebări despre Motivele realizării caricaturii Locul și momentul de apariție Semnificația simbolurilor și a semnelor Opinia și intenția caricaturistului Efectul asupra publicului
	Competențe politice/istorice	Ce opinii sunt prezentate aici? Ce mijloace sunt folosite pentru a exagera în această caricatură? De ce parte se poziționează caricaturistul?	Identifică cel puțin o opinie și o rezumă în scris. Identifică și numesc cel puțin un (două, trei …) mijloace. Numesc grupul (partidul, opinia) de partea căruia se situează caricaturistul.
	Competențe politice/istorice	Ce sentimente (temeri, dorințe, angoase, speranțe…) ale anumitor grupuri sociale sunt făcute vizibile prin caricatură? Care este opinia celor împotriva cărora este îndreptată caricatura? Cum ar putea arăta o caricatură a taberei adverse?	Numesc și formulează cel puțin două (trei …) sentimente. Formulează cel puțin apreciere. Numesc cel puțin una (două, trei …) aspecte ale opiniei oponenților. Deseneză o caricatură a oponenților.
	Competența de apreciere politică	Ce opinie este exprimată în această caricatură? Ce părere aveți despre afirmația din desen? Scrieți cel puțin trei (patru …) propoziții.	Identifică și numesc cel puțin una (două, trei …) aprecieri parțiale. Formulează și justifică propria opinie cu privire la enunțul caricaturii.

EXEMPLU: Criza din Cuba

Numele elevului/elevei: ………………………………………………………………………….. Clasa: ……..

Tema: Analiza caricaturile politice

Titlul: Criza cubaneza din 1962

Clasa: a VIII- a.

Foaia de lucru

Cunoștințe de lucru (pentru elevi):

În octombrie 1962, între SUA și Uniunea Sovietică a izbucnit un conflict grav, în jurul insulei Cuba din Caraibe (Criza rachetelor cubaneze). SUA au amplasat rachete nucleare în Turcia, țară aliată, care puteau ajunge în Uniunea Sovietică. Uniunea Sovietică a amplasat rachete cu încărcături nucleare în Cuba. Criza rachetelor cubaneze este considerată punctul culminant al „Războiului Rece”. SUA și

URSS au fost în pragul unui război nuclear. Șeful de stat al Uniunii Sovietice, la acea vreme, era Nikita Hrușciov, iar John F. Kennedy era președintele SUA..

John F. Kennedy Nikita Chruschtschow

„De acord, domnule președinte, să vorbim între noi”.

Caricatură din ziarul britanic «Daily Mail» din 1962; Sursa: Der Spiegel / 44, Spiegel-Verlag, Hamburg 1962

Rezolvați următoarele sarcini:

a) Descrieți această caricatură, în 20 — 40 de cuvinte.
b) Gândiți-vă la semnificația simbolurilor. Completați ,cel puțin, două dintre cele trei rânduri din tabel.

Bombele cu hidrogen pe care stau cei doi oameni de stat:
Butoanele peste care planează degetele celor doi oameni de stat:
Lupta de braț dintre cei doi:

c) Mai jos veți găsi afirmații despre acest carticatură. Alegeți două dintre cele trei afirmații și bifați dacă sunteți de acord sau nu cu ele. Motivați-vă opinia.

AFIRMAȚIA	SUNT DE ACEEAȘI PĂRERE	Nu SUNT DE ACEEAȘI PĂRERE
Caricaturistul critică faptul că SUA și Uniunea Sovietică nu au negociat între ele în 1962, ci s-au amenințat reciproc.
Justificarea:
Caricaturistul este de partea Uniunii Sovietice.
Justificarea:
Caricaturistul susține un război între SUA și Uniunea Sovietică.
Justificarea:

Sugestii pentru profesori:

1. recomandare pentru nivelul (nivelurile) școlar(e): clasa a VIII-a;

2. referințe privind cunoștințele de lucru necesare: Războiul Rece, Criza cubaneză a rachetelor, cunoașterea genului ( caricatura);

3. competențe: Competență de de-construcție, competență metodică, legată de politică;

4. orizont de așteptare (următoarele variante de răspuns sunt doar exemple — multe alte variante pot fi considerate corecte):

a) Nikita Hrușciov și John F. Kennedy stau unul în fața celuilalt la o masă. Ei se întrec în lupte de braț. Amândoi stau pe bombe atomice cu hidrogen și țin un deget deasupra unui buton. John F. Kennedy poartă un costum elegant. Nu transpiră. Hainele lui Nikita Hrușciov sunt mai puțin elegante, el transpiră mult mai mult decât John F. Kennedy;

Bombele cu hidrogen pe care stau cei doi oameni de stat:	Pericol mortal pentru o mare parte a lumii.
Butoanele peste care planează degetele celor doi oameni de stat:	Cei doi se amenință reciproc cu aruncarea în aer a scaunului celuilalt.
Lupta de braț dintre cei doi:	Cei doi oameni de stat se află într-o competiție sportivă, care ar putea fi un simbol al cursei înarmărilor. Ei își încordează mușchii, în loc să vorbească unul cu celălalt.

AFIRMAȚIA	SUNT DE ACEEAȘI PĂRERE	NU SUNT DE ACEEAȘI PĂRERE
Caricaturistul critică faptul că SUA și Uniunea Sovietică nu au negociat între ele în 1962, ci s-au amenințat reciproc.	X
Justificare:Îți poți da seama pentru că se luptă la braț unul cu celălalt , în loc să vorbească. Amândoi îsi lasă un deget deasupra unui buton, pentru a putea detona bomba H cât mai repede posibil.
Caricaturistul este de partea Uniunii Sovietice.		X
Justificare:Ambii oameni de stat nu sunt dispuși să discute.
Caricaturistul pledează pentru un război între SUA și Uniunea Sovietică.		X
Justificare:El atrage atenția asupra pericolelor care amenință, dacă cei doi șefi de stat nu vorbesc unul cu celălalt.

EXEMPLU: Globalizarea

Numele elevului / elevei: ………………………………………………………………………….. Clasa: ……..

Tema: Caricatura politică

Titlul: Globalizarea

Clasele: a IX-a XII-a.

Foaia de lucru

Caricatura Regional- Global de Burkhard Mohr, 1999

Rezolvați următoarele sarcini:

a) Caricaturistul folosește mai multe simboluri. Numiți trei simboluri și descrieți ce semnificații au acestea în această caricatură:
b) Caricaturile recurg la procedeul stilistic al exagerării. Descrieți, în cel puțin 20 de cuvinte, unde și cum utilizează caricaturistul în acest exemplu procedeul stilistic al exagerării.
c) Argumentați, în cel puțin 50 de cuvinte, dacă acest desen animat apreciază mai mult pozitiv / negativ / neutru globalizarea. Argumentați-vă opinia.

Sugestii pentru profesori:

recomandare pentru nivelul (nivelurile) școlar(e): de la clasa a IX-a la a XII-a;
referințe privind cunoștințele de lucru necesare: Referiri la gen (caricatură) și la globalizare ca dezvoltare internațională;

3.competențe: Competență metodologică politică (recunoașterea aprecierilor și a intențiilor politice într-o caricatură);

orizont de așteptare (următoarele variante de răspuns sunt doar exemple — multe alte variante pot fi considerate corecte):

SIMBOL	SEMNIFICAȚIE
Sfera de globalizare mare pe o suprafață înclinată	Globalizarea se mișcă rapid spre regionalitate și nu poate fi oprită.
Abajur de lampă	Abajurul are volane și simbolizează o lume îngustă, eventual, monotonă.
Bărbat cu bască (de dormit?) în spatele mesei	Bărbatul pare foarte speriat, se baricadează cu mijloace, de fapt, nepotrivite (masa de lemn).
Pudel care latră	Pudelul este un simbol al micii burghezii. Probabil că micul câine latră la globul mare, fără să provoace vreo urmare.
Steag cu inscripția „regional”	Bărbatul flutură „steagul alb”, ceea ce ar putea însemna că se predă. Inscripția de pe steag indică regionalitatea pe care vrea să o apere.
Masă răsturnată	Masa servește drept baricadă și protecție, dar nu este un mijloc adecvat împotriva uriașului glob rulant.

Autorul exagerează, prin reprezentarea globalizării ca pe o sferă uriașă, care trece peste regionalitate cu o viteză foarte mare (vezi liniile de viteză și norii mici). Barbatul, ca reprezentant al regionalității, este desenat foarte fad: poartă o bonetă de noapte, se ascunde în spatele unei mese, are un pudel și o lampă cu abajur cu volane.
c) Caricatura lasă mai multe interpretări posibile. Evaluarea depinde de argumentația folosită pentru a susține opinia. De exemplu, caricatura ar putea fi interpretată, precum că regionalitatea este bulversată de globalizare, ceea ce ar putea fi ilustrat, bunăoară, prin bila uriașă, care se rostogolește spre ea. Totodată, caricatura ar putea fi interpretată și astfel: regionalitatea conservatoare se apără împotriva globalizării cu mijloace complet ineficiente.

Exemple de analiză a posterelor politice

Posterele implementează în formă grafică declarațiile politice și urmăresc să obțină un impact cât mai larg posibil. Primii precursori ai posterilor au fost creați după dezvoltarea diferitelor tehnici de tipărire (de exemplu, xilogravura) în perioada războaielor religioase. Odată cu industrializarea, posterele politice au fost trecute în plan secundar, în comparație cu afișele publicitare pentru produse comerciale, cu excepția perioadelor electorale. Posterele publicitare au atins primul lor apogeu artistic în jurul anului 1900, deoarece au fost concepute și de artiști celebri (de exemplu, Toulouse-Lautrec, Kolo Moser, El Lissitskii …).

Trebuie făcută o distincție fundamentală între posterele pur informative (de exemplu, anunțuri publice de orice fel) și cele care au ca scop încurajarea unui anumit tip de comportament. Din cel de-al doilea grup fac parte afișele publicitare comerciale și politice (afișe electorale, afișe de propagandă, afișe critice privind unele probleme sociale).

În cazul posterelor politice, apare o perspectivă contemporană, un program, o opinie despre valori sau o ideologie într-o formă condensată și ascuțită. În cazul posterelor comerciale, aceste elemente nu sunt prezente în permanență, dar un context social poate fi întotdeauna dedus (modele de rol, stil de viață…).

Metodele de lucru la analiza posterelor sunt aceleași, aidoma celor necesare pentru analiza imaginii (pictură, grafică, caricatură, fotografie…) și pentru analiza textului. Simbolurile utilizate (culori, semne, gesturi…) pot constitui un anumit obstacol pentru elevi în momentul analizei posterelor — la fel ca în cazul caricaturilor. Acestea, ca și numele sau imaginile de persoane, pot fi înțelese numai cu ajutorul unor cunoștințe prealabile speciale. Posterele fac parte din viața de zi cu zi a elevilor. Spre deosebire de posterele contemporane însă, elevii nu sunt familiarizați cu simbolurile și codurile lingvistice folosite.

Ar trebui să se prefere întrebările cu răspuns deschis și ar trebui respinsă formula rigidă „corect sau greșit”, în cazul în care elevii urmează să facă presupuneri.

prezentare generală trebuie înțeleasă ca o sugestie și poate fi completată .

Competente		Sarcini	Finalități (ce așteptăm de la elevi)
	Competența a formula întrebări istorice	Ce întrebări le-ai pune designerilor / comanditarilor afișului?Ce întrebări vă vin în minte atunci când priviți afișul? Scrieți cel puțin două!	Întrebări pentru:- motivația producției; — locul și momentul apariției; — grupul -țintă; — scopul vizat; — culori, simboluri și fonturi utilizate.
		Este exprimată o opinie sau sunt furnizate informații?Ce opinie sau informație este publicată? Cine a comandat afișul? În ce mediu politic sau social a fost creat afișul?	să recunoască diferența dintre opinie și informație; să recunoască opinia (opiniile) sau informațiile și să le reproducă în scris; cunoaște, în linii mari, cadrul istoric și enumeră până la trei caracteristici.
	Competența de metode istorice / politice	Ce metode sunt folosite pentru a prezenta opinia?Ce se urmărește, prin acest afiș, să se obțină de la spectator? Ce emoții trebuie să se trezească prin acest afiș? Ce este prezentat în mod pozitiv, ce este prezentat în mod negativ?	— recunoașterea elementelor esențiale de desing (conținut, dimensiune, culoare, structură…); conținutul și efectul textului: Ce acțiune se așteaptă?; sesizarea empatică a unei emoții, eventual, compararea acesteia cu propria emoție, atunci când examinează textul; recunoașteți constituirea de imagini pozitive sau de imagini ale dușmanului.
	Competența de a aprecia procesele politice	Care este „opinia” afișului despre …? Cum îl apreciați pe …?	identifică și numesc una sau mai multe interpretări (parțiale).
	Competența de orientare istorică	Există diferențe în designul afișului, în comparație cu afișele utilizate în prezent?	să formuleze și să justifice propria opinie în baza faptelor prezentate.

ABC VIZUAL