1.5 Exemplu de analiză a unei picturi murale
Elevii ar trebui să fi dobândit deja cunoștințe despre caracteristicile generale ale civilizațiilor avansate timpurii, precum și despre semnificația Nilului pentru apariția civilizației avansate egiptene. Ei ar trebui să fie familiarizați cu condițiile în care s-a dezvoltat statul egiptean și să fie capabili să descrie forma sa de guvernare și structura ierarhică a societății (cf. competența 7). În calitate de persoane și grupuri importante în societatea egipteană, elevii ar trebui să fie capabili să descrie persoanele aflate în vârful ierarhiei sociale, și anume faraonul, funcția de vizir și înalții funcționari și scribi, funcțiile, rolurile și posibilitățile de acțiune ale acestora (cf. competența 5). În acest context, ar fi recomandabil să se creeze o diagramă piramidală în care persoanele și grupurile menționate pot fi plasate în cursul lecției.
Pictură murală din mormântul lui Nakht, anul 1425 î.Hr.
ETAPELE DE ANALIZĂ ȘI REZULTATUL ANALIZEI
1.Analiză
Clasificare istorică
Descrierea elementelor exterioare
– Descrierea imaginii
Sursa imaginii este un detaliu dintr-o pictură murală din mormântul înaltului demnitar Nakht, înmormântat în Teba-Vest. Autorul este necunoscut. Pictura a fost creată în perioada de apogeu a civilizației egiptene și reflectă probabil o scenă din viața demnitarului, a cărui sarcină consta, de asemenea, în supravegherea și gestionarea lucrărilor de recoltare.
În pictură sunt reprezentați nouă bărbați și două vite. Cu excepția unei persoane dezbrăcate, toți bărbații reprezentați sunt îmbrăcați în pânză de corp. În timp ce bărbații îmbrăcați au pielea de culoare închisă, bărbatul dezbrăcat are un ten mai deschis. Pot fi observate următoarele activități: În jumătatea superioară a imaginii, doi țărani sunt înfățișați afânând pământul cu ajutorul unor bețe de săpat. Un bărbat îi urmează și, în poziție verticală, împrăștie semințe pe câmp, care se află în apropierea unei ape. Pe fundalul jumătății inferioare stângi a imaginii, un bărbat bea apă dintr-un vas de depozitare. În prim-plan, în fața unor vase de depozitare, un bărbat relativ înalt, în poziție verticală, împrăștie semințe pe câmp. În fața lui, doi țărani în poziție aplecată lovesc cu ciocanele cerealele în pământul afânat. În jumătatea din dreapta jos a imaginii, un bărbat conduce un plug cu cârlige tras de două vite. Bărbatul mână vitele cu un bici. Bărbatul dezbrăcat menționat mai sus, cu tenul mai deschis, merge în spate și împrăștie semințe în pământ, pe care le păstrează într-un mic pungă de pășune..
2. Explicație
– Explicația conținutului imaginii
– Elaborarea mesajului imaginii
Reprezentarea muncii țăranilor egipteni reflectă eforturile asidue ale lucrătorilor agricoli pentru funcționarii superiori. Pe de altă parte, reprezentarea țăranului care bea arată că muncitorilor agricoli li se acordau, de asemenea, pauze de la muncă pentru a-și satisface nevoile de bază. Progresele în utilizarea uneltelor (de exemplu, pluguri cu cârlige și diverse vase) și proiectarea/organizarea proceselor de lucru (diviziunea muncii) sunt, de asemenea, evidențiate de această reprezentare, deși acestea nu diferă semnificativ de perioada neolitică. Persoanele care au funcții cheie în executarea proceselor de lucru (de exemplu, semănătorii și omul care conduce plugul) se disting vizual de restul prin înălțimea și poziția lor verticală, dar nu și prin îmbrăcăminte. O ordine ierarhică, așa cum stă la baza organizării statului egiptean, poate fi percepută aici „în miniatură”. În cele din urmă, motivul apei indică condițiile geografice favorabile din delta Nilului, care fac ca Egiptul (și reprezentanții statului său) să pară a fi un „dar al Nilului”.
Pictura murală subliniază astfel avantajele agriculturii egiptene: forța de muncă a agricultorilor, utilizarea mijloacelor tehnice, organizarea sistematică a proceselor de lucru și condițiile geografice favorabile.
3. Aprecierea mesajului din imagine
O comparație a sursei picturale cu o altă sursă scrisă a lui Herodot arată că imaginea muncii țărănești coincide parțial. În timp ce grecul Herodot, în calitate de vizitator al Egiptului, relatează aproape cu entuziasm despre „munca fără efort” a țăranilor egipteni, care aproape că pare să se facă de la sine, reprezentarea muncii agricole din sursa picturală pare mult mai realistă. Astfel, autorul pare interesat să pună agricultura egipteană într-o lumină pozitivă, fără a ignora greutățile implicate. Acest lucru a fost făcut probabil în interesul de a aprecia munca funcționarului decedat.
După o examinare amănunțită a sursei pictate – și datorită reprezentării schematice a persoanelor – rămâne deschisă întrebarea cum se simțeau de fapt agricultorii egipteni în privința muncii lor: Erau ei mândri și motivați în munca lor, întrucât lucrau pentru functionari de stat respectați și, în cele din urmă, pentru faraon, în unul dintre cele mai roditoare ținuturi? Sau erau frustrați pentru că munceau din greu, din punct de vedere fizic, trebuiau să transfere o mare parte din veniturile lor sub formă de taxe către oficialitățile superioare și erau săraci? Aceste întrebări exemplifică – și în percepția elevilor – limitele dobândirii de cunoștințe istorice prin intermediul surselor vizuale din epoci îndepărtate și, în același timp, trezesc curiozitatea față de alte metode de reconstrucție istorică.