Filmele cu caracter istoric
Filmele cu caracter istoric — un instrument pentru predarea istoriei?
Lorem ipsum dolor sit amet, at mei dolore tritani repudiandae. In his nemore temporibus consequuntur, vim ad prima vivendum consetetur.
Terminologie
Lungmetraje istorice precum Lista lui Schindler (1993), Gladiatorul (2000) sau Troia (2004) au ajuns și au fascinat milioane de spectatori. Lungmetrajele menționate pot fi caracterizate prin faptul cădezvăluie evenimente istorice – fiind parțial bazate pe evenimente adevărate, cum ar fi viața unei persoane, un război sau o revoluție; în mare măsură fiind axate pe o narațiune inventată care se desfășoară într-un context istoric. În această ordine de idei, utilizarea termenului de film istoric este incorectă și, în principiu, înșelătoare; termenii de film cu caracter istoric ar fi de fapt mai potrivite pentru a distinge astfel de filme istorice.
Istoria ca o construcție a realității – și în film
Este important să realizăm că nici un lungmetraj nu poate arăta/ilucida exact realitatea istorică, deoarece acțiunile individuale, trăsăturile personajelor, dialogurile și multe altele sunt inventate (cel puțin nu dovedite istoric) și puse în scenă, adică sunt aranjate într-un anumit mod și plasate într-un anumit context. Nici măcar un istoric nu poate prezenta niciodată trecutul așa cum a fost cu adevărat. În cel mai bun caz, el îl poate reconstrui și interpreta. Astfel, istoria este întotdeauna o interpretare sau o construcție, iar acest lucru este valabil și pentru orice film istoric (lungmetraj).
Să învățăm din filmele istorice
Cu toate acestea sau poate chiar din acest motiv, din filmele cu caracter istoric se poate recunoaște multe principii de bază ale istoriei, cum ar fi caracterul de construct sau perspectiva, și, în acest fel, se poate învăța despre cum funcționează de fapt istoria.
Deconstrucția ca sarcină educațională
Filmele cu caracter istoric de lungmetraj sunt, astfel, mult mai mult decât un simplu mijloc de ilustrare. Dacă acestea sunt înțelese ca o narațiune cinematografică a istoriei, o analiză a acestei narațiuni ce poate contribui la promovarea unei abordări reflexive a istoriei din partea elevilor și le poate permite acestora să abordeze în mod critic interpretările istorico-culturale ale istoriei în mediul lor cotidian.
Nu se poate face nicio distincție între filmele cu caracter istoric care respectă cu fidelitate faptele istorice și filmele care nu o fac, chiar dacă un film se îndepărtează mult de faptele istorice (cum ar fi Inglourious Bastards, 2009), acesta reprezintă totuși o interpretare a trecutului și, în măsura în care este o narațiune istorică, trezește anumite emoții și influențează anumite prejudecăți istorice sau idei despre istorie ale publicului. Această narațiune cinematografică sau interpretare a trecutului trebuie decodificată în activitatea educațională sau altfel spus: deconstruită.
Deconstrucția unui film cu caracter istoric
Poate fi comparată cu munca unui detectiv și, uneori, solicită foarte mult profesorii și elevii. Pentru a exersa deconstrucția și pentru a nu-i suprasolicita pe elevi, ar fi bine să se pună accentul pe fragmente de film de 15 la 20 de minute.
Tabelul următor oferă o imagine de ansamblu a diferitelor etape ale unei deconstrucții ample, bineînțeles, pot fi preluate numai unele aspecte.
| Faza | Etapele de lucru | Întrebări orientative |
| Fixarea primei impresii și a primelor ipoteze. | ✓ Notează impresii spontane despre ceea ce au văzut. ✓ Selectează scene deosebit de emoționante din film. ✓ Formulează ipoteze inițiale cu privire la imaginea istoriei transmisă în film. ✓ Determină elementele centrale și secundare. | Care este prima impresie despre film?/Ce v-a atras atenția? Ce scene au fost trăite foarte emoțional? Cum interpretează filmul evenimentele istorice? Ce scene sunt deosebit de importante pentru întregul film? Ce scene/secvențe dorește clasa să examineze mai îndeaproape? |
| Deconstrucție a) Analiza structurilor narative inerente în film. | ✓Determină retrospectivitatea. ✓Examinează temporalitatea. ✓ Analizează perspectiva. ✓Iau în considerare coerența și contradicțiile. | Care e începutul, care e sfârșitul filmului? Este respectată ordinea cronologică? 3) În funcție de ce concepție a timpului sunt structurate evenimentele (progresului, povestea prăbușirii etc.)? Din ce perspectivă este relatată istoria din film? Care alte perspective sunt posibile? Sunt observate și rezolvate eventualele contradicții? |
| Deconstrucție b) Analiza trecutului. | ✓Cercetarea selectivității. ✓ Identificarea eforturilor de autenticitate. ✓ Determinarea apropierii/ distanței sursei. ✓ Analiza caracterul constructiv. ✓ Verificarea partizanatului. | Ce evenimente istorice au fost (nu au fost) alese? Ce spații libere sunt completate și cum? Cu ce intenție s-a putut face acest lucru? Ce eforturi de autenticitate sunt făcute (de exemplu, alb/negru, utilizarea de documente filmate etc.)? Ce filme/ reprezentări concurente există? Cum portretizează ele evenimentele din trecut? În ce scene există o apropiere/îndepărtare față de care surse)? Ce explicații oferă narațiunea? Ce cauze ale evenimentelor sunt prezentate, ce efecte? |
| Deconstrucție b) Analiza figurilor. | ✓ Crează lista figurilor. ✓ Caracterizează personajele. ✓ Descifrază conținutului simbolic al personajelor. | Ce personaje istorice apar? Ce personaje sunt fictive? Ce tipuri de persoane reprezintă ele? Se poate recunoaște în film o simpatie/antipatie pentru anumite persoane sau grupuri? În ce măsură sunt apreciate evenimentele din trecut de către personaje? |
| Deconstrucție c) Analiza mijloacelor estetice ale filmului. | ✓ Camera, decorul, lumina, jocul actorilor, sunetul, montajul: identificați mijloacele estetice cinematografice comune. ✓ Determinarea efectului. ✓ Determinarea mesajului scenei. | Ce mijloace utilizate în cinematografie apar cu o frecvență deosebită sau într-o poziție centrală? Ce funcție îndeplinesc aceste dispozitive? Ce interpretare a evenimentelor istorice prezentate poate fi dedusă în ansamblu? |
| Deconstrucție d) Examinați efectul și semnificația filmului. | ✓ Explicați care sunt valorile prezentate în film. ✓ Identificați orientări pentru probleme actuale/contemporane. ✓ Examinați procesul de receptare. ✓ Analizați recenziile despre film. | Ce revendicări de veritabilitate exprimă filmul? Ce norme prezintă? La ce întrebări contemporane sunt oferite răspunsuri? De ce a găsit filmul atât de mulți/puțini spectatori? |
| Interpretarea și critica generală | ✓ Verificarea validității și a reprezentativității evaluează imaginea istorică transmisă. ✓ Compară imaginea istoriei vehiculată în film cu propriile idei | Sunt evenimentele povestite în film corecte din punct de vedere istoric? Ce dovezi lipsesc? Ce surse a ales filmul? Pe care le-ar alege elevii? De ce? Care este punctul de vedere al relatărilor alternative? Pe care dintre ele le consideră elevii mai convingătoare? De ce? Este povestirea adecvată situației contemporane? (de exemplu: germanii ca victime în loc de agresori)? Față de care pretenții de validitate se distanțează elevii? De ce? |
Sugestii/ exemple de lucru cu filmele în cadrul lecțiilor de istorie pentru clasa a VI-a – XII-a.
Istoria universală/Antichitatea
Titlul originar: Alexander (2004)
Regia: Oliver Stone, 2004, SUA
FSK: 12
Durata 160 min.
Filmul monumental de aproape 3 ore al regizorului Oliver Sone tratează viața lui Alexandru cel Mare, de la naștere și până la moartea sa. Pe lângă campaniile militare, ocupă, de asemenea, mult spațiu și descrierea tinereței lui Alexandru cel Mare. Regizorul a fost consiliat de istoricul britanic de antichitate, Robin Lane Fox, autor al unei biografii multipremiate despre protagonist, menționat și pentru genericul filmului ca consutant istoric.
Sugestii de lucru cu filmul
Nu este recomandabil ca filmul să fie prezentat în întregime, dificil de realizat în cadrul lecțiilor de istorie și din cauza lungimii excesive. În schimb, pot fi prezentate și discutate câteva scene, în special scenele despre tinerețea și copilaria lui Alexandru.
Scena Copilăria lui Alexandru (Scena in film de la 00:12:01-00:16:31)
În una din primele scene, Alexandru și prietenii săi sunt prezentați mai întâi antrenându-se în lupte, fiind pregătiți special pentru război; Aristotel prezintă băieților realitatea din acea epocă: în special, prejudecățile grecilor față de perși sunt reproduse fără reflecție. De aceea, lecțiile de istorie ar trebui să ofere o schimbare de perspectivă cu ajutorul unor surse și prezentări suplimentare. (Materialul despre civilizațiile avansate ale perșilor este potrivit aici).
În primul rând, ar trebui vizionată întreaga scenă; apoi elevii redau conținutul lecției și deduc obiectivele educaționale: ideea de competiție devine deosebit de evidentă aici. După vizionarea din nou a scenei, în care Aristotel le explică băieților lumea cunoscută și privită de greci, elevii ar trebui să recapituleze această viziune asupra lumii. După aceea, afirmațiile despre perși sunt rezumate și reflectate critic; în acest scop, se compară descrierea acestora ca fiind cruzi, corupți din punct de vedere moral și lipsiți de modestie cu reprezentarea din materialul manulului școlar. Elevii își dau seama că filmul prezintă heterostereotipurile într-un mod foarte unilateral și, astfel, direcționează de la bun început simpatia spectatorilor, care ar trebui să se identifice cu grecii.
Se poate aprofunda și întrebarea despre elementele anacronice din imaginea scenei (00:13:42) cu reprezentarea hărții lumii. Harta lumii arată nu numai că este inscripționată cu litere latine în loc de litere grecești, dar și că numele țărilor sunt parțial latine și parțial englezești.
Sarcini de lucru pentru elevi din scena despre copilăria lui Alexandru:
Urmăriți segmentul de film despre copilăria lui Alexandru și rezumați ce învață tinerii macedoneni aici. De asemenea, descrieți metodele de predare și comparați cu lecțiile din școala dumneavoastră.
Explicați care sunt obiectivele acestor lecții. Pentru ce sunt instruiți Alexandru și tovarășii săi?
Explicați cum era lumea cunoscută de greci.
Sarcină suplimentară: Gândiți-vă de ce harta lumii prezentată în film nu ar fi putut exista în Grecia Antică.
Rezumați modul în care Aristotel îi descrie pe perși în scena filmului. Apoi citiți materialul despre civilizațiile avansate ale perșilor din manualul școlar.
Discutați de ce filmul îi prezintă pe perși doar din punctul de vedere al grecilor.
Istoria universală – Evul Mediu și Epoca Modernă timpurie
Filmul: 1492-Cucerirea Paradisului (1992)
Titlul original: 1492-Conquest of Paradise (1992)
Regizor: Ridlye Scott, Franța/Spania
Durata: 149 min.
CLASIFICAT AP: 16 ani
Filmul a fost lansat pentru a marca cea de-a 500-a aniversare a descoperirii Americii de către Cristofor Columb. Regizorul-vedetă Ridlye Scott îl prezintă pe Columb și pe însoțitorii săi luând în stăpânire continentul și impactul asupra populației indigene. Deși, filmul a fost finalizat la timp pentru aniversarea din 12 octombrie 1992, nu a avut succes la public. În schimb, coloana sonoră a filmului Conquest of Paradise, compusă de Vengelis, a avut un mare succes.
Sugestie de lucru cu filmul
Scena debarcarea pe Guanahani:
Debarcarea celor trei corăbii pe Guanahani (în semn de recunoștință pentru reușita călătoriei, Columbus a dat insulei, pe care localnicii o numeau Guanahani, noul nume San Salvador), este evenimentul central al expediției. După săptămâni pe mare – o revoltă a marinarilor a putut fi evitată în ultimul moment – europenii ajung în sfârșit pe uscat. Scena poate fi împărțită în secțiuni:
Primelor insecte și păsări, tensiune crescândă la bordul navelor, navele alunecă prin nori de ceață.
Descoperirea țărmului și debarcarea pe uscat.
Revendicarea festivă a teritoriului proaspăt descoperit în posesia reginei Isabella și regele Ferdinan al Spaniei.
Sarcini de lucru pentru elevi:
Explicați ce mijloace vizuale și acustice au fost folosite pentru a pune în scenă momentul descoperirii și stăpânirii țărmului (00:50:26-00:51:11).
Ce gânduri și sentimente trec prin mintea lui Columb/ al lui Pinon/ al unui marinar în acest moment? Formulați un monolog.
Neil Armstrong, primul om care a pășit pe Lună, a fost numit și Columb al spațiului. Luați atitudine și explicați acest sens.
Sugestie de lucru cu filmul 2: Apropierea celor două culturi (00:53:50-01:00:00:00)
Prima întâlnire dintre europeni și indigeni a fost consemnată în jurnalul de bord al navei lui Columb și scrisă de Fernando si de Las Casas. În timp ce, conform textului original, cele două grupuri s-au întâlnit pe litoral, în film acțiunea se desfășoară în junglă, pe care europenii o traversează cu mari dificultăți înainte de a urma în cele din urmă cursul unui râu care îi conduce la indigeni. La debutul scenei din film, accentul se pune inițial pe simbolism. Transpirați, purtând arme, europenii avansează în desișul junglei. „Suntem în Grădina Edenului“ – vocea lui Columb din off (00:00:59) – ei întâlnesc o natură și o faună copleșitoare și oameni prietenoși și pașnici.
Sarcini de lucru pentru elevi:
Descrieți elementele de scenografie și explicați modul în care imaginile și simbolurile recognoscibile aici pot fi interpretate pe fundalul evenimentelor:
jungla densă;
oameni și arme;
păsări;
șerpi;
căldură.
Analizați prima întâlnire dintre europeni și indigeni. Gândiți-vă la modul în care cele două grupuri se percep/se acceptă reciproc.
Comparați scena din film cu gravura scenei de debarcare.
Epoca Modernă
Titlul original: The Pianist (2002)
Regizor: Roman Polanski, Franța/Marea Britanie/Germania/Polonia
Durata: 143 de minute
FSK: 12
Filmul se bazează pe autobiografia pianistului polonez Wladysalw Szpilman Pianistul – Minunata mea supraviețuire, care a fost publicată în 1946. Roman Polanski, care a cunoscut în copilărie persecuția evreilor din Polonia și a reușit să evadeze din ghetoul din Cracovia, a primit mai multe premii internaționale de renume pentru adaptarea acestei cărți.
Sugestie de lucru cu filmul 1: Situația condițiilor de locuit în ghetou
Despre situația din ghetoul din Varșovia, Daniel Goldhagen scrie;
„În ghetoul din Varsvovia îm perioada de cea mai densitate, locuiau 445 de mii de evrei … Treizeci la sută din populația capitalei poloneze trăia în ghetoul din Varșovia pe o suprafață de 2,3 la sută din suprafața acestuia, ceea ce înseamnă o densitate a populației de 8 000 de persoane pe kilometru pătrat.”
Autor: Goldhagen, Daniel Jonah (1996): Executorii voluntari ai lui Hitler. Germanii obișnuiți și Holocaustul. Berlin, p. 241
Sarcini de lucru pentru elevi:
Arătați cum abordează filmul strâmtoarea condițiilor de trai.
Explicați ce s-a urmărit prin această limitare deliberată a spațiului de locuit.
Ad.1: Trecerea din apartamentul spațios al familiei Szpiman în locuința din ghetou, confruntarea cu colocatarii și retragerea (perdeaua), disperarea membrilor familiei.
Ad.2: Parte a programului de exterminare – înfometare premeditată (în mod oficial 300 de calorii pe zi și persoană), condiții de igienă din cauza condițiilor de înghesuială, răspândirea rapidă a bolilor infecțioase, muncă impusă în mod arbitrar până la epuizare fizică (de exemplu, curățarea zăpezii), lipsa asistenței medicale, selecții pentru transportul lagărele de exterminare, epidemii (holeră), în medie aproximativ 4 500 de morți pe lună în ghetou, premergător al “solutiei finale a problemei evreești „(notiune nazistă)”, adică al genocidului planificat al evreilor europeni.
Sugestie de lucru cu filmul 2: Rezistența evreilor
“Generalul de brigadă SS și general-maior de poliție, Jurgen Stroop, noteaza în raportul despre reprimarea revoltei ghetoului din Varșovia (19.4-16.5 1943), pe care a condus-o: “Nu mai există chiriași evrei în Varșovia!”.
Sursa: https://goo.by/tbbLK
Sarcini de lucru pentru elevi:
Descrieți fotografia. Discutați dacă persoanele din imagine corespund imaginii dumneavoastră despre luptătorii din rezistență.
Ad.1: Atacul partizanilor asupra instalațiilor nemților, atacuri masive de ripostă ale trupelor germane, utilizarea aruncătoarelor de flăcări, evadarea evreilor în noi ascunzători (exemplu Szpilman).
Ad.2: Incendierea cartierului cu aruncătoare de flăcări, imaginea de peste zid a lui Szpilman spre ruinele ghetoului.
Ad.3: În dreapta: soldați germani cu puștile pregătite, în stânga femei și copii cu brațele ridicate și câțiva bărbați; nu se vede armamentul civililor – grupuri de oameni la întâmplare, vârsta medie relativ scăzută a prizonierilor, prea puțini bărbați pentru luptători înarmați ai rezistenței.
Sugestie de lucru cu filmul 3: Wim Hosenfeld
Sarcini de lucru pentru elevi:
1.Szpilman cântă timp de câteva minute din Balada nr. 1 de Chopin, piesa compusă în 1831, după revolta poloneză eșuată din noiembrie împotriva ocupației rusești, ca expresie a dorinței de libertate. Stabiliți o legătură între această piesă muzicală și situația lui Szpilmann.
În 2008, căpitanul Wilm Hosenfeld a fost recunoscut din partea memorialului Holocaustului Yad Vashem și a fost decorat cu medalie poloneză. Discutați dacă a fost pe bună dreptate onorat postum.
Ad.1: Construiți o paralelă între eșecul Revoltei din noiembrie (Revolta cadeților) împotriva țarului rus ca regent al Poloniei de atunci (Congresul) și reprimarea Revoltei din gheto din 1943, muzica în ambele cazuri fiind un indiciu al curajului și perseverenței polonezilor.
Ad. 2: Aprecierea faptelor umanitare din partea lui Hosenfeld (oferirea de alimente, oferirea unei tunici, aprecierea prestației muzicale a pianistului) vs. Hosenfeld ca soldat în Wehrmacht și, prin urmare, ca parte a politicii naziste de exterminare; căutarea zadarnică a binefăcătorului în timpul vieții sale face imposibilă mulțumirea acestuia în alt mod.
Link-uri / Informații suplimentare/Surse
Cornelia Reichel: Școala de film: pași în pedagogia mediatică, GHID Bazat pe materialul VisionKino
Michael Sauer: Bilder im Geschichtsunterricht, Klett Verlag, 2012
Christel Beck-Zangenberg, Elisabeht Demleitner: Filme im Geschichtsunterricht: Unterrichtsideen für die Sekundarstufe I und II, Klett Verlag, 2020 – Britta Wehen. Historische Spielfilme – ein Instrument zur Geschichtsvermittlung. In: Bundeszentrale für politische Bildung.