ABC VIZUAL

Imaginile modificate sunt imagini ce manipulează?

1.0  Imaginile modificate sunt imagini ce manipulează?
Fotografiile sunt cele care au rolul de a confirma o realitate. Fotografia de pașaport reprezintă o dovadă a identității titularului, fotografiile camerelor de supraveghere a vitezei dovedesc excesul de viteză în traficul rutier, fotografia de la linia de sosire arată cine a câștigat cursa de o sută de metri.  
Cu toate acestea, acest caracter de documentare trebuie însă și el pus la îndoială în mod repetat:

• Putem avea încredere în imaginile fotografice, în epoca tehnologiilor digitale?
• Fotografiile sunt întotdeauna adevărate?
• Sunt oamenii din reclame cu adevărat atât de impecabil de frumoși pe cât arată?
• Fata sau băiatul din chat este într-adevăr atât de atrăgător pe cât pare în fotografie sau aceasta a fost trucată?
• O anumită acțiune sau eveniment a avut loc doar pentru că au fost prezenți fotografi și jurnaliști?
• Cum interacționează puterea imaginilor cu puterea cuvintelor? Cum schimbă subtitlurile sau legenda fotografiei efectul fotografiilor?
• Ce înseamnă confruntarea cu idealurile idealizate de frumusețe pentru dezvoltarea propriei imagini de sine a corpului?
• Ce înseamnă posibilitatea de reprezentare selectivă a evenimentelor politice pentru dezvoltarea unei conștiințe critice a democrației?
• Ce înseamnă mai exact manipularea, când, de fapt, fiecare imagine construiește și o realitate?

Termenul de „manipulare a imaginii” are două niveluri de semnificație: „manipularea imaginilor” și „manipularea prin intermediul imaginilor”. Manipularea se referă atât la schimbările din imagine, cât și la modificarea intenționată a atitudinii celui care privește imaginea.  Dar nu orice modificare a imaginii este, în același timp, un caz de manipulare a imaginii. Despre manipulare (în sens restrâns) ar trebui să se vorbească doar atunci când imaginile sunt folosite pentru a simula o anumită realitate și pentru a influența publicul în mod intenționat și în propriul avantaj, de exemplu, pentru a cumpăra produse, pentru a spori o aprecierea atractivității, pentru a accepta o opinie sau pentru a vota pentru un politician. Manipularea are loc atunci când se pretinde o realitate aparenta fără ca spectatorul să aibă posibilitățile sau condițiile pentru a verifica situația de fapt prezentată sau pentru a-și putea forma o opinie proprie în baza elementelor furnizate suficiente. Christian Doelker, Kulturtechnik Fernsehen (1989), p. 57.
Delimitarea dintre designul  imaginii și manipularea imaginii poate fi fluidă. Adesea, imaginile sunt modificate atât de evident încât nu există nicio intenție de a înșela, de exemplu, atunci când corpul unei broaște este combinat cu un cap de porc (vezi fig.10). Atunci când vorbim despre manipulare, avem adesea ideea că suntem lipsiți de apărare în fața acesteia. Cu toate acestea, oamenii se informează în mod activ și selectiv cu ajutorul mass-mediei. Necesitățile individuale, experiențele anterioare de receptare și contextele de însușire (de exemplu, timpul liber, școala, familia) au o mare importanță. Prin urmare, trebuie luate în considerare ambele perspective: „Ce face mass-media cu oamenii?” și „Ce fac oamenii cu mass-media?” (sau: „Cum îi influențează mass-media pe oameni?” și „Cum oamenii transformă mass-media?“